ramase pe munte

La poalele amalgamului de sunete s-au aruncat oamenii siroaie. Se pregateau de eliberare. A durat atat cat sa intelegi primele legi ale naturii si ai ramas cu un gust dulce precum fericirea din nimic. De unde ai primit linistea? Te-ai destructurat in natura, atat cat sa te camuflezi in peisaj. Ai privit cum urca muntii, cum se sparg in mii de pasari care inghiteau apoi norii. Care era pasarea multiplicata? Poate cea de pe rochie. Am plecat sa culeg cateva flori pentru coronita dar pamantul era o trambulina gelatinoasa. Apa isi schimbase textura. Iar eu continutul. Supa crema de usturoi a fost binevenita.