Uite-te in fata, o sa vezi si tu !

In fata se vede o lumina puternica. Si ma apropii de ea si ea ma imbratisaza. Nu mor. E viitorul optimist!

depresiuni

Inchid seara cu un ceai visiniu, limpede. Pe geam se vede ori Parisul ori Varsovia; oricum nu conteaza, imposibilul a trecut. A devenit posibil odata cu savarsirea crimei. A uitat sa si spele urmele si a plecat spre statia aia de tramvai care privea mereu spre biserica. Acolo oamenii nu o bagau in seama, nu se uitau la ea ca la un criminal, dar ea stia ca ar fi putut sa o tradeze urmele lasate in ridurile de expresie. Nu putea sa si ia gandul de la privirea celor doi inainte sa se intample. Era ziua lor.. memorabila zi. Ziua incertitudinii, a ezitarii, a imbratisarii, a deciziei si a faptei. S a intamplat previzibilul, lucru mai imprevizibil decat intamplarea imprevizibilului. A sosit tramvaiul, iata-l ! E plin de oameni, mai bine il astept pe urmatorul. Si l-a asteptat. Trei saptamani a stat in statie, pana a prins radacini. Si s-au intins pana sub biserica si s-au infasurat in jurul Balaurului de parca vroia sa-i sara eroului in ajutor. Un automat cu radacini. Ce pedeapsa crunta . Mai rau ca pe Grivita! Cine esti? Un automat! Poftiti, intruduceti bani! Va dau ce vreti , uitati-va ce contin, sunt destul de transparenta! si primesc multi pumni cand ma incapatanez sa mi invart spiralele, sa mi pun mecanismul in miscare. Altii se uita cu pofta la mine, stiind ca numai cu bani sau cu forta obtin ceva. Dar plata vine si ea la un moment dat. Ah, mai bine sar acum, ca e ultimul tramvai.

loud cloud

https://www.youtube.com/edit?video_id=RMpTV_X8GBY&video_referrer=watch

cat sa mai dormim?

Cum e sa te trezesti asa tarziu? doare destul de tare. s-au schimbat multe in statia de metrou. ba chiar au schimbat si trenul, e unul suspendat acum. am inteles ca nici primarul nu mai e acelasi, ba chiar s-au schimbat doi . cladirea veche de peste drum in care mergeam la cursul de actorie a prins aripi. acum e un Mega Image de unde am inteles ca parintii mei fac cumparaturile. parcul din spatele blocului imi pare mai mic totusi; iar copacii ... nu aveau cruci in varf. ah! au micsorat parcul ca sa mai construiasca o biserica langa cea din lemn. au facut o trecere din sticla intre biserici prin altar. de pe geamul meu nu mai poate vedea parcarea in care ma jucam cu prietenul meu bun, Miro. s-a ridicat un bloc urias cu multe birouri. vai! si cati oameni stau la birou in fata calculatorului. fiecare are cate unul. cat de trist! cat o fi ceasul? atat de mult am dormit?

zorzi`s torture

Cum sa nu creezi panica in oras, noaptea

Te trezesti din amorteala pe la 2 noaptea. si te intinzi pana iti ajung varfurile degetelor pe lampa cu senzori. o aprinzi, dar din gresala, si strangi ochii pana storci o lacrima. scoti perna de sub coaste si o trantesti pe fata, iti stergi visele cu ea si o arunci inspre geam. trece de geam si o ia la fuga pe strazi, in lumina galbena.
aveai un vis tare frumos, atat de frumos incat l-ai vrut uitat.
indoi un cot si te sprijini cu greu pe el. incerci sa te ridici dar te intorci pe cealalta parte, cautand telefonul sub pat pentru a mai amana alarma cu 5 minute. dar e deja tarziu. strangi genunchii sub tine si ridici capul. cum sa merg la plimbare la ora asta?
te imbraci pe dos, renunti la spalatul pe fata si ciufulita iesi din bloc. iti proptesti castile pe urechi si " if love is a red dress ". si vre o 5 minute numai asta e. masinile de spalat nu se mai aud, nici cele de tocat carne. toata lumea doarme. si tu ii crezi.
mergi pe mijlocul strazii si numeri segmentele din linia intrerupta. oricum nu la asta te gandesti dar iti place sa te minti. poate ca terapia asta o sa mearga. chiar daca e al 7-lea psihiatru.

scoase pe banda magnetica. chiar acum.

Ca sa fie clar! Tu desiri in partea din spate iar tu din zona umarului drept. Te agati de sarmulita de la usa dinspre hol si te tii bine. Bruna o sa se grabeasca pentru ca intarzie ca de obicei la lucru si o sa te ajute sa desiri bluza in forta. Trebuie sa fim o echipa, ce naiba!

-Unudoi, unudoi, unudoi!
-si trei?
-soldat, culcat! 100 de flotari cu Gigel pe omoplati!


e doar un fel de a spune. imi spui si tu si ti zic si eu, ca sa mearga relatia. pana acum a functionat. acum de ce nu vrei sa continuam? pai nu asta vroiai sa auzi de la mine? sa si simt? ce sa simt? cand zic? da simt, imi vibreaza cavitatea bucala. cu inima? pai ea pompeaza sange, ce treaba are ea cu noi? aaaaaa. atunci iubi, cum facem?


o guma de sters se pune cu fundul pe masa. e luata pe sus de un copil frustrat de la Arte care incepe sa i stearga obrajii de tona de carbune care n-o sa iasa in veci din pori.
-bine ca sunt guma plastica...

Din categoria "dupa primul film". sau era al 2-lea?

Săpăliga.

Cât ai ascuţit-o? intră în bucata asta de pământ? aici vreau să sângereze Pămîntul, să-mi umple curtea. am înţeles că se vinde bine. un litru pe un abonament de o lună la sala de aer curat. e mult, crezi? nu, pentru o zi nu dau. mai bine îl beau eu. eh, nu prea multe: o să-mi crească mâini din fiecare vertebră, o să fie dificil cu îmbrăcatul..în rest.. ah! o să cântăresc mai mult. însă o să fiu plătit bine ca aplaudaci. mâine plec. nu ma răzgândesc. da, ţi-am zis că-ţi las terenul dacă mor. dar să nu mă ucizi. dacă se află nu mai primeşti nimic, aşa e în testament. mai bine angajezi un criminal, dar te las pe tine să decizi. o să o salut. nu s-a măritat, face facultate. asta e! vineri ajung. da, şi vaporul, îmi e rău de mare, sper să ajung viu dincolo. hahaha! să merg doar cu vaporul, zici? da, ştiu, stai liniştit. încerc. te salut! la fel şi tie!

o oaie poc poc catre incotro

Poc! Poc! Poc!

S-a rasturnat turma de oi la vale spre o vale si mai adanca. Se rostogoleau oile si tot rostogoleau. La un moment dat au observat ca nu se mai opresc si au inceput sa se obisnuiasca cu sentimentul de spaima si sa vorbeasca intre ele. Se puneau fel de fel de probleme, cum a inceput totul, le-a impins cineva, a fost o forta a naturii, ce pot face sa se opreasca si sa ajunga iar sus unde iarba e mai buna.
Erau ametite, obosite, cu creierii ca la centrifuga. Din rostogol mai incercau sa smulga cu varful limbii cate un fir de iarba insa era din ce in ce mai obositor. Oaia neagra a vrut sa si spuna si ea parerea insa toate au inceput sa behaie si sa o acopere. Nu era bine venita nici macar acum in situatia asta de criza.

Oaia neagra s-a gandit atunci ca o sa si salveze doar ei  blana daca suratele ei nu i vor ajutorul.

A inceput sa sara pe vale si si-a deschis parasuta din spate. Plutea deasupra oilor albe si isi directiona zborul catre acolo unde nu o stia nimeni.

Oile albe se rostogoleau in continuare la vale fara sa stie ca si ele poseda cate o parasuta, neverificand macar daca au una.

pentru ca

si s-a inchis intr-o cutie de vopsea. e un verde China. manca numai marar acolo dar ii convenea. eu mancam mult pepene galben..stiti de ce acum. s-au dus naibii si absurdul si abstractul. ori ma las de meserie ori de conditia umana. insa lucrurile tot acolo se indreapta.

vine trenul .
urca cu teama.
afla unde merge abia dupa 2  ore.
ajunge, coboara si traieste.
nu are de ales.
asa ca isi cumpara o inghetata.

e 3 si 18 , imi cer scuze

Cu toate ca are de lucru pentru a doua zi, domnisoara Anais se hotaraste sa fuga de acasa. Isi umple sacul de triunghiuri si fuge catre Nicaieri, cel mai sigur loc de pe Planeta. Acolo nu exista miros.
Ii pare rau ca a lasat familia in urma insa o consoleaza faptul ca si-a cumparat singura sacul.
Pentru mai multe detalii, cititi prima poveste care va pica-n mouse de pe acest blog.
Acum ea e in stadiul de descompunere a gandurilor. Ele se vor scurge intr-o cisterna, vor fi reciclate si trimise la ea acasa pentru transplant. Oamenii care se intorc acolo din alte calatorii au mare nevoie de ele.
Goala fiind , in trup si suflet, incepe sa isi pipaie fata, genunchii si calcaiele, sa fie sigura ca sunt la locul lor, apoi improvizeaza un cort. Isi desface sacul si triunghiurile incep sa tipe de foame. Le zice o poveste sa adoarma si pleaca sa sparga un zid. Zidul inhibitiei. Asteapta de mult timp momentul.
Oricum, covorasul din fata usii e patat cu ceara. Dar  pentru asta nu exista leac.

Rosia Montana prin ochelari fabulatorii. Salvati Rosia Montana!

".....la prima cararuie din stanga bisericii. Striga la poarta insa nu i raspunse nimeni. Pleca capul si doua - trei lacrimi se pierdura in praful de pe strada. "

-De cat timp se sapa aici la dumneavoastra?
-De cand e lumea se sapa. Ne sapa in suflete si in istorie, ne sapa in radacini, in gumari si in maturi !
-Cand ati sesizat aceasta schimbare?
-Cand a inceput sa ploua cu bani.
-Cum ati reactionat?
-"La inceput a fost greu, nu puteam sa adum plusul cu minusul, haosul cu ordinea si sa creez un ideal".
-Acum ce se va intampla?
-O sa se astupe Pamantul si o sa murim sufocati de propria prostie.
-Cine o sa ne salveze?
-O sa coboare Mama Ratiunii si Mama Constiintei pe Pamant si o sa ne dea tuturor luciditate. Atunci sa vezi durere!

high hopes, bye hopes

exact atunci s-a imbolnavit . nu mai avea memorie. amintirile stocate undeva in cutia craniana sau in spatiul ei expandat fugisera ca de o explozie. s-au ratacit. inca isi cauta stapanul. din cand in cand se intersecteaza cu alte amintiri, poate cu unele atasate de un om si atunci  apar confuzii. omul e internat la spitalul de nebuni pentru ca halucineaza.
a avut si ea viziuni in somn. si intotdeauna lucrurile sunt doar pana la jumatate ca in vis. restul zboara.

inca nu m-am horarat ce nume sa-i dau prietenului tau imaginar

Ai aripi si nu poti sa scrii?
Ai gheare si nu poti sa inoti?
Ai cioc si nu poti sa mesteci?
Suferi de inumanitate.
Revizuieste-ti obrajii, poate exista vre-o depunere de sare intr-un por. Atunci o sa-ti cada prima pana si o sa-ti apara primul deget.
Daca vrei totusi sa ramai asa, zboara cat mai ai timp.

cand, unde, cum...si totusi, de ce?

-Abia m-am trezit! spuse sufletul.
-Abia m-am trezit! spuse ratiunea.
S-au imbratisat si au pornit catre undeva. In calatoria lor, muzicantii din Bremen si-au facut noi prieteni.  Asa te-ai nascut tu.

Klopus, frate!

Sunt colectionar.
Provin de pe o planeta numita Klopus. Se afla in Univers in aria nordica a Terrei, planeta voastra.
E destul de dificil sa va zic ce colectionez; aici lucrurile sunt cu mult diferite comparativ cu ce se intampla acum la voi, noi fiind foarte avansati. Cand aveam 3669 de ani (4 ani pe Terra), aparusera niste aparate care iti inlocuiau unghiile vechi cu altele noi. La fiecare 1223 de ani noi mergem la Zinocromiu; e un loc in care ti se reinoiesc celulele si organele care nu mai functioneaza sau daca ai vre-un picior lipsa ti se adauga unul, etc. Ei bine, fiecare familie detinea cate o Neileftuza care iti inlocuia unghiile la fiecare 100 de ani. Eu am reusit sa colectionez pana azi 500.000 de Neileftuze . Si am multe obiecte familiare mie,  insa nu le voi prezenta pentru ca o sa va plictisesc si mi-ar lua prea mult sa descriu ce sunt, la ce se folosesc...asta ar insemna sa spun toata istoria noastra care e mult prea complexa pentru voi, inca nu sunteti pregatiti sa o stiti.
As vrea totusi sa colectionez de la voi cutiutele alea ciudate pe care le puneti in picioare cand iesiti pe strada, din piele de animale...cel putin la inceput asa  le faceati. Sunt fantastice si daca as gasi o modalitate sa si reusesc v-as da de la noi mii de inele care se pun pe sfarcuri si care indica momentul in care esti aproape de orgasm si bine`nteles momentul in care il si ai. Si noi facem sex aici, cam pe acelasi principiu ne inmulteam si noi pe vremuri, acum stau altfel lucrurile iar sexul este singurul lucru ramas neschimbat de cand am aparut ca specie . Alte lucruri de la noi nu cred ca v-ar ajuta.
Mai e un mecanism, dar nu as vrea sa va distrug specia cu el. Din cauza lui noi nu mai avem intimitate, putem citi gandurile tuturor...a fost groaznic la inceput dar ne-am obisnuit. Am devenit atat de lenesi incat nu ne mai obosim sa vorbim..cateodata nici nu mai avem contact vizual...ne ascultam gandurile, ne injuram in gand, ne furam ideile...e un haos.
Da, va invidiez. As vrea sa fac schimb cu unul din voi, eu sa vin pe Terra si un om sa vina aici, pe Klopus. Cine se ofera?

....e un lucru marunt

-Cum se face asta? De ce e asa?

-Asa cum?

-E ciudat, cum ai facut?

-Asa s-a intamplat.

-De unde o ai?

-Cred ca m-am nascut cu ea...

-Nu cred! Cand ti-ai dat seama ?

-Cred ca pe la 3-4 ani.

-Si ai inceput atunci sa te intrebi de ce nu e constanta?

-Da, imi dadusem seama ca atunci cand o aveam trebuia sa o tin bine sa nu fuga. Imi scapa repede si disparea, aproape ca uitam sentimentul de a o avea.

-Si cum o aduceai inapoi?

-Venea singura.

-O poti imprumuta?

-Nu e a mea, e peste tot. 

-Pot sa o iau pe toata?

-Nu are dimensiuni...nici forma...nimic. Este si atat. De o vrei, poti sa o ai.

-Chiar acum?

-Crezi ca esti pregatit?

-Da.

 

nimic, serios!

Nimic nu e intamplator.
Nimicul e un fel de n-ar mai fi. Nici nu stiu de ce exista. E in plus pe lumea asta, nu are loc si totusi se strecoara ca sa ne taie noua replica.
Ce s-a intamplat?  .....  Nimic
Ce-ai facut azi?....Nimic
Ce stii sa faci?....Nimic
si totusi ceva s-a intamplat, ceva ai facut si ceva stii sa faci. Daca erai mort poate se intelegea. Poate ca am preluat cuvantul de la cei morti. Vine din vocabularul lor. Este un nefiintzism.
Nimicul exista, asta e clar si poate fi inlocuit cu orice, mai exact cu lucrurile pe care nu vrei sa le spui. Nu sunt secrete, dar din anumite motive le pastrezi pentru tine.
Nimic nu e intamplator =  lucrurile pe care le ascunzi nu sunt intamplatoare. Cum asa?
Aici nimicul inglobeaza de fapt totul. Totul nu este intamplator.

fugi, Padure!

cand esti mic exersezi "v-ati ascunselea" pentru cand vei fi mare. cand esti mare porti povara obisnuintei. cand te obisnuiesti cu povara obisnuintei cel mai bine e sa iti ridici crengile, sa iti smulgi radacinile si sa o iei la fuga. cand o iei la fuga obosesti si iti e sete. norilor li se face mila de tine. dar si ei tot in fuga sunt. 

fugi de-aici!

fuga-i rusinoasa...si sanatoasa

degeaba fugi, or sa te prinda!

sa cauti/ sa caut / sa-ti exist

Am adormit fara un gand anume si m-am trezit scriitoare. Deja aveam o carte. Mi-am scris repede titlul pe telefon sa nu-l uit. Am adormit si l-am uitat. Am deschis mesajul salvat in drafts si l-am citit ; cartea mea suna cam asa : "Tu oricum nu stii sa cauti, cum sa caut, sa-ti exist" . Si am avut un soc. Serios? eu am visat asta?
Ce scrisesem acolo ?

e atat de difuz. geamul e murdar, si nu prea vad prin el. ma chinui, ma apropii , il sterg cu maneca si nimic. il sparg si apare altul in locul lui. In picioarele mele sunt infipte cioburi de la 14 geamuri pe care le-am spart. Dar oricum nu mai simt nimic. Am facut o fotografie, era faina compozitia. In timpul liber ma uit la cer, in stanga si in dreapta. In spate e mai complicat, daca imi misc tot trupul o sa lesin de durere, prefer sa raman lucida. Poate o sa ma salveze o tornada.

Cand vine vorba de vin se face liniste

Apa clocoteste. Zatul din cafeaua de acum doua zile urca la suprafata si cu ultimile puteri mai scoate o ultima cafea. Un cub de  zahar este aruncat neglijent in ibric si scoate o injuratura inainte sa se scufunde. Ma asez pe un scaun fara spatar si ma uit pe geam la gara. E trista.
M am gandit sa o inveselesc.
Am inchis ochii si mi-am imaginat-o altfel. Mi a zambit.
Pajistea era intinsa iar la margine se ridica o padure de rozatoare. Ma priveau fix mii de margele negre, stralucitoare. Le-am spus sa stea cuminti insa nu m-au ascultat si le-a ingitit pamantul.
Pentru a face timpul sa treaca mai greu ii pun mereu piedici. In casa am un adevarat sistem de oprire a timpului. Cu budinca.

mergi

mergi. și tot mergi. și iară mergi, ca să nu zici că nu mergi. pe stradă ești văzut bine de cei care merg pentru că și tu mergi la fel ca si ei. când nu mergi, nu te văd mulți oameni. când te naști, toți așteaptă momentul în care tu vei merge și tu esti fericit când reușești asta pentru ca și ei se bucură de reușita ta. și mergi. și tot mergi. până nu mai mergi.

Circul ...sau ce-o fi el

Peste tot in casa cutii de carton desfacute violent, cu nerabdare  sau in graba. Pe pereti stau tremurand (de frica, cred; dar numai voi stiti ca le era frig) sute de buline colorate care explodasera parca din acele cutii.
Noni s-a uitat sub parchet si a vazut degete de maimuta.
"Pe aici sigur a trecut Circul!" se gandi ea si alerga in cealalta camera, vopsita toata in gri metalizat. In luciul vopselei era capturat un Clown. Din gresala. Trecuse cu Circul pe acolo si intra in perete.
- Ajuta-ma! Smirgheluieste vopseaua pana isi pierde luciul. Nu vreau sa fiu capturat ca o piesa de muzeu. Prefer sa dispar.

unghia

Ia un ciocan si sparge ti o unghie. Acum, cu acelasi ciocan sparge i aceeasi unghie persoanei pe care o iubesti. Care a durut mai tare?

http://ioananegru.see.me/