sâmbătă, 7 aprilie 2012
Univers apatic
Pagina 45 de la cartea abia începută este nemulțumită. Nu îi place cum o citesc...ori nu am intonația corectă, ori trec peste micile detalii care, pentru mine, raportat la toată cartea, nu sunt importante, însă pentru ea, o pagină, sunt esențiale. Atunci o iau de la capăt și o recitesc. E adevărat, îmi dezvăluie stări atât de diferite de cele experimentate la primul contact vizual, încât aș putea să jur că a schimbat printr-o minune ordinea rândurilor. Începe să devină un joc absurd, simt cum mă pierd în lecturarea acelei pagini; cred că am citit-o de 117 ori până acum și încă descopăr lucruri noi. Un lucru important este că nu am găsit semne de punctuație, trebuie să le intuiesc și să îmi dau singur seama de sensul cuvintelor. Renunțarea este câteodată o mișcare bună, iar în cazul meu, poate că ar trebui să o aplic. Spre mirarea ei, aruncă paharul jos iar cioburile de cristal s-au extins, formând un univers apatic.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu