Omul si Gaina

Gaina nu poate dormi mai putin de 32 de ore pe zi. Are multe activitati cat timp este treaza. Cu ochii ei rosii trebuie sa priveasca tinta pamantul; sa-l strapunga si sa vada acolo tot dezastrul uman. Vede toate umbrele popoarelor, impregnate in praf, apa, microparticule si micromicroparticule. Stie ca oamenii au oase, pentru ca mereu isi ciupeste stapana de tibie. Dar stapana nestiind cat de importanta e gaina o ia de aripi si o adanceste in cele mai reci si adanci ape (din galeata) ca sa o scoata din amorteala si nebunie. Gaina, naucita, plina de apa merge in curte unde incepe sa o fugareasca cocosul. Cocosii sunt inutili. Ei nu vad in pamant umbre, nu vad suflete si nici nu ciupesc tibia. Sunt doar mai puternici, iar ochii lor vad doar ce vrea mintea lor sa vada - Gaina. Apoi gaina mai trebuie sa faca niste forme ovale unde se afla tot secretul universului. Nimeni nu stie inca, dar la inceput a fost oul. Gaina vrea sa zboare, dar ii place atat de mult sa priveasca centrul pamantului incat ii e greu sa se desprinda de aceasta materie, cea mai scumpa de fapt de pe Terra. Omul inca nu stie, dar ea stie. Aurul e insignifiant fata de pamant. Totusi el traieste cu iluzia asta. Omului ii place sa minta si sa se minta. Dar gaina nu stie sa minta. Ei ii place doar sa zdrobeasca pamantul, sa il arunce in toate partile, poate va gasi o cale de a anunta omul ca lucrurile stau pe dos fata de cum le stie el.