Cu pasi inegali, paseste pe drumul curgator de la E spre N. Isi adanceste talpa bocancului cu grija intr-un praf fin, bleumarin; din cand in cand verifica pamantul, batand usor cu piciorul in jurul caruia se ridica praful ca un vartej.
Un miros intepator de scortisoara si roscova ii trece prin parul negru care creste salbatic ca un tufis de maces in campurile secetoase.
Doar ca incepi sa calci pe macese; pocnesc sub picioare cu sunet scurt, organic, care iti aminteste de ziua aia. Stii tu, cea in care ai inceput sa intelegi cum stau lucrurile.
Drumul curge, tu mergi odata cu el si te mai sprijini din cand in cand pe cate o borna kilometrica.
