Un trecator din 3 umbla pe strada cu telefonul in mana. Un trecator din 50 poate, zambeste. Un alt trecator se uita la trecatori. A uitat sa inchida fereastra in apartament si se grabeste spre casa. Alearga aproape, pe strazi, intra la metrou si se sprijina de peretele dintre vagoane. Inspira adanc si fixeaza un punct pe perete..citeste harta, toate instructiunile, se uita unde sunt toate cartierele, incearca sa le invete dupa numere, inchide ochii si le vizualizeaza. Ii deschide si vede ca a gresit, nu prea cunoaste zona Floreasca. Poate n-ar fi fost asa grav daca ploua in casa, insa ii e frica sa nu se agate pisica de plasa. Asa ca incearca sa grabeasca trenul, invocand fortele naturii; il cheama pe Saturn in ajutor, nu stie de ce..apoi isi aminteste ca avea sedinta de la 10. Asta e, trimite un sms sefului ca va intarzia: "Neata! intarzii la sedinta, m-am intors din drum, ajung dupa10." Mai sunt doua statii asa ca isi verifica telefonul din nou. Il pune inapoi in buzunar si se uita la hainele oamenilor care ocupa atat de mult spatiu in tren..poate ar umple cateva vagoane bune. Ah, in sfarsit, a ajuns in statie. Coboara si mareste pasul, loveste oamenii si isi cere scuze, asa ca se potoleste si intra in ritmul lor, chiar daca sangele fierbea ceva mai tare pe sub piele. In strada isi permite sa mareasca pasul..semafoarele iar ii strica ritmul. Ajuns la destinatie, se arunca catre geamul...inchis.
