ascundea

                                                                          Ascundea



Cu grija. Ascundea toate lucrurile din camera, care o incomodau. Deobicei se adunau toate in talpa, iar la sfarsit de saptamana statea cate o ora sa le scoata de acolo. De cateva ori a gasit infipte langa calcai un semn mare de intrebare, cateva puncte de suspensie si o cratima. Le punea in cutia frumos organizata pe categorii; 56 de categorii a cate 70 de elemente fiecare.
Doar cand era foarte obosita, intra in lac, unde se dizolvau toate.

trebuie sa ne facem temele

Pe biletelul pe care l-am extras, mi-a picat problema constientizarii. Acum, cat de grea poate fi rezolvarea? Am incercat cu regula de 3 simpla, am incercat instructiuni de la Ikea, spuma pentru stingerea focului, umbrela..nimic. Nu reusesc sa ii dau de cap. Cu cat incerc sa o inteleg mai mult, cu atat se indeparteaza mai tare.

Cateodata am impresia ca am inteles-o. Mai am nopti in care tresar, crezand ca am aflat solutia, deschid ochii larg si vad proiectia copacului de afara, sau din interior, (niciodata nu-mi dau seama) lasand praf argintiu in urma, in drumul ei de du-te-vino. 

Nu am un deadline bine stabilit, probabil ma va lua prin surprindere; va bate cineva la usa intr-o zi, sau va fi trimis sa ma caute pe strada, sa imi transmita ca in 2 ore trebuie sa ma prezint cu raspunsul. 

Aici la noi asa stau lucrurile. 

Drosophila eliberata

O drosophila intra in spatiul deluzoriu al unei fermentatii, cu inima cat un purice, strigand stupefiata sa ii fie eliberata calea catre necunoscutul atat de familiar genelor sale. Se infrupta din materia in putrefactie si se opreste brusc. Simte ca procesul este de fapt unul invers, era consumata de materie la fiecare inghititura. Se opreste si simte cum incepe sa creasca, spatiul interior ei devine atat de mare incat poate cuprinde toate gandurile ascendentilor ei. Se indeparteaza de zona nasterii si isi face loc printre cateva obiecte imense, de bucatarie. Cade de pe masa ca o mingie de tenis, se rostogoleste de cateva ori si explodeaza intr-un foc de artificii, lumina alba a eliberarii constiintei.

Mananc covrigi si ma gandesc iar la toate cele

Pe o alee semiluna, sprijinita de pietre de cariera si protejata de apa care linisteste orice minte involburata, mi-am gasit loc sa-mi arunc gandurile intr-o pasienta, pe banca. Lumina pica in serpuiri pe suprafata apei si ma chema sa-i urmaresc traiectoria. Poate ca priveam fix, intr-un punct, undeva pe malul celalalt, dar asa vedeam tot ce se petrecea, pe o raza de 20 de metri; cea mai buna oglinda pe care am descoperit-o este multimea de oameni. Daca te uiti mai atent, le vei vedea pe chip frica, bucurie, tristete, entuziasm, nepasare...cam toate starile pe care le resimti si tu la un momentdat. Nu stiu daca perceptia e aceeasi, golul in stomac e identic sau pulsul la fel de crescut. Au emotiile aceeasi natura? Vin din aceeasi sursa? Insa faptul ca am semeni, imi da o stare de liniste, chiar daca acestia trec pe langa mine ca si cand nu as fi acolo. E un aer laptos, a nins cu puf de mai; ma opresc un minut si stochez imaginea si senzatia pentru mai incolo, cand mintea mea va fi mai putin linistita.

O mica insomnie

Changes...Ozzy O.

Asta se aude de afara la 2:15 pe o straduta din Drumul Taberei, dupa "La La Land". Aud o voce de barbat : "Aceeasi melodie e.." trece o masina si nu aud tot comentariul desi mi-ar fi placut; "era ritmul ala" ... mai aud franturi.
Noapte e atunci cand vezi toti Sorii care te privesc, asa cum artistii, dupa ce au terminat rolurile si se sting reflectoarele, vad spectatorii care i-au privit. Atunci iesi din visare si redevi ceea ce esti in esenta.
Noaptea demasca toti supravietuitorii.
Exista viata dupa viata; o singura viata lunga dar foarte fragmentata. Tot ragazul si linistea de care vei avea parte sunt cele pe care ti le dedici, in zi, in noapte, cum iti e mai bine.
Te poti opri sa-ti asculti cantecul.

pe alte planete e mai rau

presimti, simti, postsimti

a simti de dinaine , a simti, a simti mai tarziu



m-am trezit pe o gramada de piper maruntit. aveam simturile inundate de taria din aer, dar trebuia sa ma misc. am incercat sa alerg, insa tusea imi facea spinarea sa se inconvoaie pana ajungeam cu fruntea la glezne.

Cum incerci sa iti pui singur piedica fara sa iti ceri dreptul

  Un trecator din 3 umbla pe strada cu telefonul in mana. Un trecator din 50 poate, zambeste. Un alt trecator se uita la trecatori. A uitat sa inchida fereastra in apartament si se grabeste spre casa. Alearga aproape, pe strazi, intra la metrou si se sprijina de peretele dintre vagoane. Inspira adanc si fixeaza un punct pe perete..citeste harta, toate instructiunile, se uita unde sunt toate cartierele, incearca sa le invete dupa numere, inchide ochii si le vizualizeaza. Ii deschide si vede ca a gresit, nu prea cunoaste zona Floreasca. Poate n-ar fi fost asa grav daca ploua in casa, insa ii e frica sa nu se agate pisica de plasa. Asa ca incearca sa grabeasca trenul, invocand fortele naturii; il cheama pe Saturn in ajutor, nu stie de ce..apoi isi aminteste ca avea sedinta de la 10. Asta e, trimite un sms sefului ca va intarzia: "Neata! intarzii la sedinta, m-am intors din drum, ajung dupa10." Mai sunt doua statii asa ca isi verifica telefonul din nou. Il pune inapoi in buzunar si se uita la hainele oamenilor care ocupa atat de mult spatiu in tren..poate ar umple cateva vagoane bune. Ah, in sfarsit, a ajuns in statie. Coboara si mareste pasul, loveste oamenii si isi cere scuze, asa ca se potoleste si intra in ritmul lor, chiar daca sangele fierbea ceva mai tare pe sub piele. In strada isi permite sa mareasca pasul..semafoarele iar ii strica ritmul. Ajuns la destinatie, se arunca catre geamul...inchis.