Cand vine vorba de vin se face liniste

Apa clocoteste. Zatul din cafeaua de acum doua zile urca la suprafata si cu ultimile puteri mai scoate o ultima cafea. Un cub de  zahar este aruncat neglijent in ibric si scoate o injuratura inainte sa se scufunde. Ma asez pe un scaun fara spatar si ma uit pe geam la gara. E trista.
M am gandit sa o inveselesc.
Am inchis ochii si mi-am imaginat-o altfel. Mi a zambit.
Pajistea era intinsa iar la margine se ridica o padure de rozatoare. Ma priveau fix mii de margele negre, stralucitoare. Le-am spus sa stea cuminti insa nu m-au ascultat si le-a ingitit pamantul.
Pentru a face timpul sa treaca mai greu ii pun mereu piedici. In casa am un adevarat sistem de oprire a timpului. Cu budinca.